Guvernul ar putea fi nevoit să stabilească o strategie de eliminare a controlului prețurilor din energie, în urma scăderii prețurilor pe piața liberă sub cele reglementate fiind afectați nu numai furnizorii și consumatori finali, ci și bugetul de stat. Astfel, după prețurile spot, și cele forward, pentru gazul cu livrare în trimestrul al treilea au coborât cu aproape 9% sub cel de 150 lei/MWh la care statul obligă producătorii interni să vândă gaze furnizorilor pentru alimentarea consumatorilor casnici și PET-urile.
Distrugerea cererii, nivelul ridicat al înmagazinării și producția în creștere au făcut ca prețul spot al gazului să coboare sub 100 lei/MWh, cel mai redus nivel al ultimilor 2 ani, după ce în urmă cu 10 luni acesta atinsese un maxim istoric de 12 ori mai ridicat decât actuala cotație, de peste 1.200 lei/MWh.
Prețul gazului pe piața liberă, atât pe cea spot, cât și pe cea forward ale Bursei Române de Mărfuri (BRM), se situează de câteva zile cu 15% sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii sunt obligați să vândă, iar furnizorii să cumpere, gazele din producția internă. În timp ce în Europa, prăbușirea prețurilor gazelor a început să fie transferată în facturile consumatorilor finali, în cazul României, reglementarea (la 150 lei/MWh pe piața angro) și plafonarea prețurilor (la 310, respectiv 370 lei/MWh la consumatorul final) împiedică acest lucru.
Comisia Europeană propune două variante de plafonare a prețului gazelor, prima instituind un veritabil cartel al cumpărătorilor de gaz rusesc, cea de-a doua fiind una mai nuanțată, împărțind statele membre în două zone, în funcție de gradul de risc de întrerupere a aprovizionării. Prima variantă majorează riscul întreruperii totale de către Rusia a furnizării de gaze către Europa, cea de-a doua impune României să furnizeze gaze, din producție internă sau importuri (dacă vor mai exista), statelor cele mai dependente de livrările Gazprom.
Ordonanța de Urgență 27 dată în primăvara acestui an a pus unii consumatori de energie electrică să plătească, timp de câteva luni, un preț pe kilowatt oră mai mare decât aveau stipulat în contractele încheiate cu furnizorii lor. Banii plătiți în plus ar putea fi recuperați doar dacă aceștia au avut un consum mai mic decât cel estimat și abia anul viitor.
Frank Hajdinjak pleacă de la șefia E.ON România după o perioadă de peste 10 ani în care a ocupat postul de CEO.
E.ON Gaz Furnizare, divizia de furnizare de gaze naturale pentru clienții casnici din sectorul reglementat a gigantului german omonim, a terminat anul trecut cu pierderi de peste 64 milioane lei. Rezultatul a fost generat de majorarea semnificativă a prețurilor de achiziție a gazelor, atât de la producătorii interni, cât și din import, necompensată integral în prețul final reglementat de furnizare către populație aprobat de ANRE, fapt care a determinat Guvernul să adopte, pe finalul anului, celebra și controversata OUG nr. 114/2018.